Membrii Noii Drepte implicaţi în proiectarea lucrărilor Barajului Porţile de Fier I
Ing. Alexandru Balcu
Astăzi am decis să vă prezint un Camarad din Noua Dreaptă, cu care mă mândresc: inginerul Alexandru Balcu, implicat în proiectarea lucrărilor de raparaţii ale Barajului Porţile de Fier I. Am să vă redau, mai jos, dialogul meu cu domnia sa, deoarece i-am pus mai multe întrebări.
FIM: Despre ce reparaţii este vorba? Este barajul stricat sau reprezintă un pericol pentru locuitorii din aval, pentru severineni?
AB: Barajul îndeplineşte condițiile de siguranță în exploatare, tehnic vorbind. Lucrările de reparații se referă la capătul disipatorului de energie a apei, numit în limbaj tehnic prag sau pinten terminal, față de axa longitudinală a barajului (aproximativ axa drumului care străbate barajul de la un mal la altul). Lucrările de reparații se vor face la o distanță de circa 58 de metri în aval. Deci barajul nu e în pericol de avarie sau un pericol pentru locuitori din zonă, sau în pericol iminent de întrerupere a funcționării, și aici mă refer la tot ansamblul, adică baraj deversor-centrale-ecluze. Pe scurt, ca să nu plictisesc cititorii cu prea multe amănunte tehnice, istoria este următoarea:prin apariția amenajării Porțile de Fier II, în aval, care la data construcției amenajării Porțile de Fier I nu era în plan, atfel s-au modificat condițiile de curgere hidraulică în aval de acest disipator de energie. De-a lungul deceniilor de exploatare, au apărut eroziuni atât în albia fluviului cât și caverne (le numim așa după denumirea dată de omologii sârbi) în betonul pragului. Monitorizarea fenomenului a condus la concluzia că este necesară reumplerea cu beton a acestor caverne. Deși pare o treabă simplă și pe înțelesul tuturor, dificultatea proiectului și mai ales a execuției va consta în faptul că toate lucrările se vor desfăsura de pe apă și în apă (cu ajutorul scafandrilor), condiția impusă fiind ca funcționarea barajului, a centralelor și a ecluzelor să nu fie în niciun moment întreruptă.
FIM: Când vor începe lucrările propriu-zise la baraj?
AB: Până la apariția acestei așa-zise pandemii de coronavirus, era un grafic de proiectare și de licitație pentru constructor, bine pus la punct, care ține seama și de intențiile omologilor sârbi. Este important de reținut faptul că, deși vorbim de două țări diferite, Dunărea și barajul sunt aceleași. Lucrările de reparații trebuie să acopere toată lungimea disipatorului, de la o hidrocentrală la alta, (limitele barajului deversor). Problemele de eroziune sunt aceleași, normal, pe întreg frontul deversant. Mai mult, dacă doar una din părți va executa lucrările, nu numai că eroziunile din partea rămasă fără lucrări vor continua, dar este posibil ca fenomenul să crească în intensitate , și este sigur că lucrările de reparații executate vor fi periclitate. Cu alte cuvinte, decât să execuți doar pe o jumătate din fluviu, mai bine nu mai faci nimic. Rezumând, vă pot spune că lucrările ar fi trebuit să înceapă în luna martie a acestui an. Cu proiectarea suntem în grafic, atât noi cât și partea sârbă. Dar și la noi și în Serbia este această stare de necesitate, în care instituțiile statului, deci și “Hidroelectrica S.A” de la noi, respectiv “Hidroelectrane" din Serbia funcționează acum “în regim de avarie”. Cunoatem cu toții situația, dar nu poate spune nimeni când se va termina criza. Noi (și românii și sârbii) sperăm să respectăm termenul chiar și în aceste condiții, oricum contractual nu s-a schimbat nimic, termenul de începere a execuției este la mijlocul lunii Septembrie.
FIM: Din ce bani vor fi finanţate aceste lucrări?
AB: Lucrările vor fi finanțate exclusiv din bugetul de stat (normal, fiecare țară va finanța lucrările pe teritoriul ei).
FIM: Ce ar trebui să ştie cetăţenii din Severin, despre importanţa unui astfel de baraj, chiar lângă oraşul lor?
AB: În primul rând, cetățenii orașului Turnu Severin trebuie să fie mândri că numele urbei lor este cunoscut în țară și în străinătate (și) prin faptul că, la 15 km în amonte de oraș, se află Sistemul Porțile de Fier I, care este una din cele mai mari construcții hidrotehnice din Europa și cea mai mare de pe Dunăre. O să ofer în acest sens și câteva date tehnice: cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre, constituită de fapt din două hidrocentrale "în oglindă" față de axa fluviului (care reprezintă totodată și granița administrativă dintre România și Serbia) are o producție de energie electrică de 10500 GWh/an, puterea instalată fiind de 175 MW pentru fiecare grup în parte; asigură tranzitarea prin sector a 53 milioane de tone de mărfuri anual, timpul total de tranzitare fiind de 31 ore anual (în regim natural se tranzitau cca 16 milioane tone/an într-un timp de 130 ore); sistemul oferă, prin lacul de acumulare, un luciu de apă de 20000 ha, care creează condiții favorabile pentru turism, agrement, sporturi nautice, folosințe din păcate nevalorificate suficient în prezent. Orașul este și va fi mereu legat, la nivel de percepție a populației țării, de fluviul Dunărea și în principal de amenajarea de la Porțile de Fier I. Aceasta pentru că Porțile de Fier I constituie nu doar o amenajare hidroenergetică pe fluviul Dunărea, ci și pentru că leagă fizic teritoriile a două țări diferite. De altfel, Drobeta Turnu Severin ar trebui promovat, în opinia mea, cât mai mult ca un oraș-fanion al Dunării, față de Viena sau Budapesta care sunt asociate în opinia publicului cu partea artistică și romantică legată de fluviu. Turnu-Severin ar putea fi promovat ca orașul cel mai legat de îndrăzneala și creativitatea tehnică inginerească în domeniul amenajărilor hidrotehnice fluviale.
FIM: Trecând un pic dincolo de partea profesională, spune te rog, simpatizanţilor noştri din Drobeta-Turnu Severin, de când eşti în Noua Dreaptă şi ce te- a făcut să devii membru al acestui partid?
AB: Sunt membru al Partidului Noua Dreaptă de 2 ani. Vreau să subliniez de la început că Noua Dreaptă este și partid și asociație civică. De altfel, recunosc, pe mine m-a atras partea de implicare civică, neavând, să fiu sincer cu mine și cu voi ceilalți, veleități politice. Consider însă că lupta poltica trebuie dusă, dar totdeauna cu mijloace oneste și în spiritul creștin-ortodox care constituie fundamentul poporului român. Dorind să mă implic mai activ și mai eficient în mișcarea naționalistă din țară, am considerat la acel moment că trebuie să intru într-o mișcare organizată (asociație, partid). Noua Dreaptă m-a atras prin sloganul simplu dar percutant: Pentru Dumnezeu, Neam și Țară. Niciodată separat, totdeauna în aceiași ordine, prezența și îngăduința lui Dumnezeu asupra acțiunilor noastre dându-ne încredere că ceea ce facem este într-adevăr de partea Binelui și a Adevarului. Acest slogan respectă în mare măsură și idealurile unei mişcări politice foarte importante, din secolul trecut, la care au luat parte şi bunicii mei. La mine a fost vorba și de o afinitate pe linia sângelui să spun drept, din partea tatălui, având rude în Vrancea care au făcut acte de curaj naţional în perioada interbelică, opunându-se regimului corupt de la vremea respectivă. Începând din anul 1948, s-au opus, chiar cu arma în mână, dictaturii bolșevice instaurată în România cu ajutorul tancurilor sovietice.
Legat de aceste aspecte, care ţin de istoria familiei din punct de vedere politic, aş dori să explicăm militanţilor Noii Drepte Mehedinţi, şi nu numai, care erau cele trei criterii pe baza cărora un tânăr avea voie să devină membru al unei Frăţii de Cruce?
1) Sa fie primul la învățătură (n.b: deci printre primii la învățătură);
2) Să fie primul în biserică;
3) Să fie gata oricând să își dea viața pentru țară.
Sunt trei criterii la care cred că ar trebui să aspirăm toți, sau măcar majoritatea. Noua Dreaptă a fost mereu implicată, la nivel de asociație mai ales, în lupta naționalist-creștină, atât cât este ea, prezentă în România. Reîntregirea țării în granițele ei firești, apărarea caracterului suveran, național, independent, unitar și indivizibil al Statului Român, apărarea caracterului creștin-ortodox al poporului român, apărarea familiei tradiționale bazate pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie, împotrivirea în fața ideii multiculturalismului globalist (asimilator în regim forţat) și a colonizării României cu imigranți proveniți din zone geografice și culturale total străine de fundamentele religioase și culturale ale poporului român. Toate acestea și altele similare m-au făcut să devin membru al Partidului Noua Dreaptă!
FIM: Îţi mulţumesc foarte mult!
Un interviu realizat de:
Florin-Ion Măneanu
Preşedinte al Partidului Noua Dreaptă – Filiala Mehedinţi
